luni, 27 iunie 2011

Dar totusi...

                Kedves boratok

     Pana la urma lucrurile nu era asa cum imi imaginasem eu, ieri seara am iesit cu M. la o poveste, mi-a lasat impresia ca totusi ma place. Dupa trebuia sa mergem la o plimbare, dar fiindca era imbracat inadecvat si afara era destul de frig pentru o seara de iunie, am primit invitatia de a merge la el acasa.
     Am petrecut cateva ore minunate imbratisati, sub plapuma binenteles ca ne era cam frig, am povestit, ne-am pupacit, a fost superb. Desi imi doream sa raman, dimineata aveam sustinerea licentei, ar fi trebuit sa ma trezesc pe la 6 sa vin acasa, si n-am vrut sa-l mai deranjez pe M.
     Urma ca azi dupa ce se trezeste sa merg la el si sa petrecem ziua impreuna. N-am primit o confirmare verbala sigura, dar cred ca suntem impreuna sau cel putin dorinta exista de ambele parti.
      Dar totusi, n-am mai ajuns azi la el, am vb la telefon si se pare ca in planurile zilei de azi eu nu mai eram inclus. Asta mi-a creat un pic indispozitie, ma asteptam sa am o zi minunata, cum am si inceput-o de altfel, in zorii noptii.
      N-am foarte mari sperante, mi s-au soptit tot felu de chestii, de genul, de acuma ma ai pe mine, ma bucur ca te-am gasit, insa candva le-am mai auzit si deznodamantul a fost trist.
      Imi pare rau ca pun la indoiala soaptele tale M., dar cand te arzi sufli si in inghetata.
Am impresia ca mi tare greu sa mai iubesc, si apoi mai intervine si perioada asta de trei luni in care lipsesc din Cluj si care oarecum ma intristeaza, poate inceputul nostru va fi durabil si din toamna vom putea continua.
      Sunt mai confuz ca niciodata, oricum lucrurile au evoluat destul de lent, dar intr-un mod minunat.
Printre altele sunt foarte obosit, astept cu nerabdare ziua de maine , cand in mod normal ar trebui sa ne vedem, si apoi sa plec spre casa.
      Sunt putin ingrijorat si din cauza problemelor de sanatate, care inca mai persista, banuiesc ca nu o sa mor pana in toamna, dar totusi daca se va intampla, macar am trait niste clipe de neuitat.
      Ar mai fi multe de zis, dar nem vagyok melto.
Incerc sa gandesc cat se poate de pozitiv, si sper ca totul va evolua spre bine.

                                                                  Edes ejszokat,
                                                                                            S.F.C.

Un comentariu:

  1. Dragoste in vremea holerei...alta varianta a romanului si a filmului...cine se uita la noi, sper ca nu are o punga de popcorn si se distreaza doar...ramai pozitiv,cu dintii agatat de pozitivism si de timp.

    RăspundețiȘtergere