Tind sa cred tot mai mult ca-s condamnat la singuratate, ma amagesc singur ca totul va fi bine, cand defapt in realitate nu cred ca poate fi ceva, le multumesc totusi prietenilor mei, pentru ca ma incurajeaza, si pentru ca nu am fost singur in momentele dificile. Koszonom Balint, koszonom Monik.
Tocmai am vorbit cu M. duminica ma duc la Cluj si am vrut sa vad cand ne putem vedea, cei drept ca pentru asta ma si duc mai tare sa-l vad pe el.
Ei si analizand el programul saptamanii viitoare, cam toate zilele sunt ocupate, deci in concluzie ne-om vedea alta data ca el e ocupat, nu chiar, cica isi face loc juma' de ora, timp nu acorda nimanui.
Printre altele, tine mortis sa-mi reproseze de fiecare data, ca ma intretin parintii, si prin urmare pe mine ma doare-n pula de lumea asta ca banii vin, pe cand el munceste din greu. Ar fi minunat sa n-am nicio grija.
Recunosc ca toti avem dificultati, dar unii se complica cu mana lor. As putea sa fac psihologie dupa cate tipologii de oameni am intalnit in ultima vreme.
Iti multumesc Domne pentru tot, dar inaca nu mi-am deschis cabinet de recuperare, asa ca te rog mai ai tu grija dracului de ei si nu mi-i scoate pe toti mie in cale, ca o iau pe aratura cu astia.
Totodata lui M. ii multumesc pentru clipele minunate petrecute impreuna, nu pot nega ca nu au fost, unele chiar unice si divine, as fi dorit sa tina o vesnicie, si totusi mai sper ca poate fi ceva intre noi.
Speranta si iarasi speranta.
Ajunge zilei necazul sau, dar maine se poate sfarsi totul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu